En el umbral de los espejos / Por Carlos Garrido Chalén
ESCRIBE: Carlos Garrido Chalén (*) / TRADUCCIÓN: Lidia Popa / ILUSTRACIÓN: Denis Sarazhin
Compartimos en Río Hablador tres poemas del libro «En el umbral de los espejos» de Carlos Garrido Chalén. Recientemente estos textos han sido traducidos al rumano, inglés, alemán, italiano, portugués y francés por la escritora Lidia Popa.
CUANDO FRAGANCIÓ EL AIRE DE LA NOCHE
En su sanctum regnum,
del que emanan potentes fulgores,
Dios
desde el aparejo que se toma del palo y va a la botavara,
para mantenerla baja, de su barco,
le dio la oportunidad de perfumar diariamente el alba
con bálsamos sin mezcla.
Lo hizo,
al quedar el metacentro
por debajo del lujo de gravedad,
fraganciar el aire de la noche
con áloe y mirra,
que los Ángeles escogían
ayudados por las mariposas,
en todos los jardines
y odoríferos perfumes de amaranto,
cilandro
y de canela
que escoltaban sus caminos.
Con Miguel,
el Arcángel del Poder
y la solicitud,
que manda sobre el rayo
y gobierna el fuego,
el Gran Yo soy le permitió
que con su vela de proa
que no llegaba a tope de palo en rumbos abiertos,
vea
cómo millones de espíritus
se congregaban
como un relámpago,
para escuchar a Dios
y los astros cantaban
las melodías del amanecer
en las mamparas increíbles
del Cielo y las libélulas.
En plena aleluya su voz de tenor
de la montaña,
como una jareta que se cose al canto vertical
de una bandera,
le rendía culto al Omnipresente
haciendo dibujitos en la niebla
y en la nada.
VESTIDO DE FILIGRANA Y DE CASCADA
Bajo los trece rayos
trazados de estrella a estrella,
y el sumun
de los tres millones seiscientos mil
mundos diseñados,
la Máxima Eminencia en los Arcanos
lo ungió,
en medio del saludo que hacen los buques
izando las banderas de la Gloria,
como el Arcángel de su Confianza
y encargó guardar, como cerrando los extremos
de un grillete,
la sabiduría de todo lo que existe,
dirigir y ejecutar
en el escarceo de las aguas
por efecto de corrientes encontradas,
sus Planes
más inmarcesibles
y revelar
al ser humano, como enganchando el ancla
en el fondo de su alma,
el motivo de por qué las cosas
son como parecen,
y describirles el futuro
y la visión del plano completo
de todo lo creado.
De él no existían referencias
en ninguno de los Libros ancestrales
ni siquiera cuando la mar estaba gruesa y arbolada
porque así al parecer, convenía,
a los intereses
de la Eternidad
y al Dios Eterno.
SU NOMBRE DELETREABA LOS DITIRAMBOS DEL TIEMPO
No hay consenso
acerca de su origen
ni de su rol
en la jerarquía del Cielo
cuando las estrellas hablan
(en el gallardete situado por encima del tope
de su propio mástil
nada indicaba la dirección del viento
ni el transcurrir de las eulalias);
pero en el Registro Mayor
que resume todas las Edades
su nombre, desde que era grumete entre las guairas,
comenzó a deletrear en su contexto
los abecedarios del tiempo más remoto,
vestido de filigrana y de cucarda,
de olas de mar intrépido,
de trote de río bravo
y también de huracán
y de calandria.
TREI POEZII DIN NOUL POEM „ÎN PRAGUL OGLIZILOR”, DE CARLOS GARRIDO CHALÉN
Traducere Lidia Popa
CÂND AERUL ARE MIROSUL NOPȚII
În Împărăția Sa Sfântă,
din care emană raze puternice,
Dumnezeul
celui mai înțelept care se ia din arbore și merge la boom,
Pentru a o ține departe de nava lui,
îi dădea ocazia să parfumeze zorile zilnic
cu balsamuri pure.
La sfârşit,
când rămâne metacentrul
sub luxul gravitației,
parfumează aerul nopții
cu aloe și smirnă,
pe care îngerii l-au ales
ajutat de fluturi,
în toate grădinile
și aromele parfumate de amarant,
coriandru
şi scorțișoară
care le însoţeau călătoriile.
Cu Mihail,
Arhanghelul Puterii
și cererea,
care comandă fulgerul
și guvernează focul,
este acordat celui Mare
cel cu vela de cap
care nu a ajuns la plin catarg în curse deschise,
Văzând
că milioane de spirite
s-au adunat
ca un fulger,
spre a asculta de Dumnezeu
iar stelele au cântat
melodiile zorilor
pe ecrane incredibile
ale Cerului și a libelulelor.
În plin aleluia vocea lui de tenor
de munte,
ca un sac cusut la marginea verticală
a unui steag,
s-a închinat Omniprezentului
făcând desene în ceață
și în neant.
ROCHIE DE FILIGRANĂ ȘI ROZE
Sub cele treisprezece raze
urmărind de la stea la stea,
iar suma
din cele trei milioane șase sute de mii
de lumi proiectate,
cea mai mare Eminență din Arcane
l-a uns,
în mijlocul salutului pe care îl fac navele
ridicând steagurile Gloriei,
ca Arhanghelul Încrederii Sale
și i-a ordonat să salveze, ca și cum ar închide capetele
unui ciot,
înțelepciunea a tot ceea ce există,
direcţionaţi şi executaţi
în goana apelor
datorită efectului curenților de contrast,
planurile sale
mai atemporale
sunt revelatoare
ființei umane, cum să prindă ancora
adânc în sufletul lui,
motivul pentru care lucrurile
sunt așa cum par și descriu viitorul
și viziunea planului complet
din tot ceea ce a fost creat.
Nu existau referiri la El
în oricare dintre Cărţile ancestrale
nici măcar când marea era densă și furtunoasă
pentru că se pare că era convenabil,
intereselor
Eternitatății
și către Dumnezeul Etern.
NUMELE LUI SCRIE DITIRAMBELE VREMEI
Nu există consens
despre originea sa
nici rolul lui
în ierarhia Raiului
când stelele vorbeau
(pe fanion deasupra vârfului
de la catargul său
nimic nu indica direcția vântului
nici trecerea eulaliei);
dar în Registrul Major
care rezumă toate epocile
numele lui, de când era indicat printre guara,
a început să scrie în context
alfabetele celor mai îndepărtate timpuri,
rochie în filigran și roze,
a valurilor neînfricate ale mării,
săltăreț Rio Bravo
și, de asemenea, un uragan
și Calandria.
TRE POESIE DAL NUOVO POEMARIO «SULLA SOGLIA DEGLI SPECCHI», DI CARLOS GARRIDO CHALÉN
Traduzione Lidia Popa
QUANDO L’ARIA HA LA FRAGRANZA DELLA NOTTE
Nel suo sanctum regnum,
da cui emanano potenti raggi,
Dio
del più saggio che si prende dall’albero e va al boma,
Per tenerla lontana dalla sua nave,
gli diede l’opportunità di profumare quotidianamente l’alba
con balsami puri.
Fatto,
quando rimane il metacentro
sotto il lusso della gravità,
profumare l’aria della notte
con aloe e mirra,
che gli angeli hanno scelto
aiutato dalle farfalle,
in tutti i giardini
e fragranti profumi d’amaranto,
coriandolo
e cannella
che hanno accompagnato i loro cammini.
Con Michele,
l’Arcangelo del Potere
e la richiesta,
che comanda il fulmine
e governa il fuoco,
al Grande gli è concesso
quello con la sua vela di prua
che non raggiungevano l’albero pieno in rotte aperte,
vedendo
come milioni di spiriti
si sono riuniti
come un fulmine,
per ascoltare Dio
e le stelle cantavano
le melodie dell’alba
sugli schermi incredibili
del Cielo e delle libellule.
In pieno alleluia la sua voce da tenore
della montagna,
come una borsa cucita al bordo verticale
di una bandiera,
adorava l’Onnipresente
facendo disegni nella nebbia
e nel nulla.
ABITO IN FILIGRANA E COCCARDA
Sotto i tredici raggi
tracciando di stella in stella,
e la somma
dei tre milioni e seicentomila
mondi progettati,
la Massima Eminenza negli Arcani
lo unse,
in mezzo al saluto che fanno le navi
alzando le bandiere della Gloria,
come l’Arcangelo della Sua Fiducia
e ordinò di salvare, come se chiudesse le estremità
di un ceppo,
la saggezza di tutto ciò che esiste,
dirigere ed eseguire
nel impeto delle acque
per effetto di correnti contrastanti,
I suoi piani
più intramontabili
sono rivelare
all’essere umano, come agganciare l’ancora
nel profondo della sua anima,
il motivo per cui le cose
sono come sembrano, e descrivere il futuro
e la visione del piano completo
di tutto ciò che è stato creato.
Non c’erano riferimenti a Lui
in nessuno dei Libri ancestrali
nemmeno quando il mare era denso e burascoso
perché a quanto pare era conveniente,
agli interessi
dell’Eternità
e all’Eterno Dio.
IL SUO NOME SCRIVE I DITIRAMBI DEL TEMPO
Non c’è consenso
sulla sua origine
né del suo ruolo
nella gerarchia del Cielo
quando le stelle parlavano
(sul gagliardetto sopra la parte superiore
dal proprio albero maestro
nulla indicava la direzione del vento
né il passaggio delle eulalie);
ma nel Registro Maggiore
che riassume tutte le epoche
il suo nome, poiché era mozzo tra le guaira,
cominciò a scrivere nel contesto
gli alfabeti del tempo più remoto,
abito in filigrana e coccarda,
delle impavide onde del mare,
trottola Rio Bravo
e anche un uragano
e Calandria.
THREE POEMS FROM THE NEW POEM «ON THE THRESHOLD OF MIRRORS», BY CARLOS GARRIDO CHALÉN
Translation Lidia Popa
WHEN THE AIR HAS THE FRAGRANCE OF THE NIGHT
In his sanctum regnum,
from which powerful rays emanate,
God
of the wisest one who takes himself from the tree and goes to the boom,
To keep her away from her ship,
he gave him the opportunity to perfume the dawn daily
with pure balms.
Done,
when the metacenter remains
under the luxury of gravity,
perfume the night air
with aloes and myrrh,
that the angels have chosen
helped by butterflies,
in all the gardens
and fragrant aromas of amaranth,
coriander
and cinnamon
who accompanied their journeys.
With Michael,
the Archangel of Power
and the request,
who commands lightning
and governs the fire,
it is granted to the Great One
that of him with his headsail
that did not reach the full mast in open courses,
You see
like millions of spirits
They gathered
like lightning,
to listen to God
and the stars sang
the melodies of dawn
on incredible screens
of the Sky and dragonflies.
In full hallelujah his tenor voice
of the mountain,
like a bag sewn to the vertical edge
of a flag,
He worshiped the Omnipresent
making drawings in the fog
and into nothingness.
FILIGREE DRESS AND ROCKET
Under the thirteen rays
tracing from star to star,
and the sum
of the three million six hundred thousand
designed worlds,
the Greatest Eminence in the Arcana
the anointed him,
amidst the salute that the ships make
raising the flags of Glory,
as the Archangel of His Trust
and ordered to save, as if he closed the ends
of a stump,
the wisdom of all that exists,
direct and execute
in the rush of the waters
due to the effect of contrasting currents,
His plans
more timeless
they are revealing
to the human being, how to hook the anchor
deep in his soul,
the reason why things
they are as they seem, and describe the future
and the vision of the complete plan
of all that has been created.
There were no references to Him
in any of the Ancestral Books
not even when the sea was dense and stormy
because apparently it was convenient,
to interests
of Eternity
and to the Eternal God.
HIS NAME OF HIM WRITES THE DITHYRAMBS OF THE TIME
There is no consensus
about its origin
nor his role
in the hierarchy of Heaven
when the stars spoke
(on the pennant above the top
from its mast
nothing indicated the direction of the wind
nor the passage of the eulalia);
but in the Major Register
which summarizes all eras
his name, since he was docked among the guara,
he began to write in context
the alphabets of the most remote times,
dress in filigree and rosette,
of the fearless waves of the sea,
Rio Bravo spinning top
and also a hurricane
and Calandria.
TROIS POÈMES DU NOUVEAU POÈME «SUR LE SEUIL DES MIROIRS», DE CARLOS GARRIDO CHALÉN
Traduction Lidia Popa
QUAND L’AIR A LE PARFUM DE LA NUIT
Dans son sanctuaire regnum,
d’où émanent de puissants rayons,
Dieu
du plus sage qui se retire de l’arbre et se dirige vers le boom,
pour l’éloigner de son navire,
cela lui donnait l’occasion de parfumer quotidiennement l’aube
avec des baumes purs.
Fini,
quand le métacentre reste
sous le luxe de la gravité,
parfumer l’air de la nuit
à l’aloès et à la myrrhe,
que les anges ont choisi
aidé par les papillons,
dans tous les jardins
et des arômes parfumés d’amarante,
coriandre
et de la cannelle
qui accompagnaient leurs voyages.
Avec Michele,
l’Archange du Pouvoir
et la demande,
qui commande la foudre
et gouverne le feu,
il est accordé au Grand
celui avec sa voile d’avant
qui n’a pas atteint le mât complet dans les parcours ouverts,
voyant
comme des millions d’esprits
Ils se sont rassemblés
comme l’éclair,
écouter Dieu
et les étoiles chantaient
les mélodies de l’aube
sur des écrans incroyables
du Ciel et des libellules.
Alléluia, sa voix de ténor
de la montagne,
comme un sac cousu au bord vertical
d’un drapeau,
il adorait l’Omniprésent
faire des dessins dans le brouillard
et dans le néant.
ROBE FILIGRANE ET FUSÉE
Sous les treize rayons
traçant d’étoile en étoile,
et la somme
des trois millions six cent mille
des mondes conçus,
la plus grande éminence des arcanes
il l’a oint,
au milieu du salut que font les navires
hissant les drapeaux de gloire,
comme l’Archange de Sa Confiance
et ordonné de sauvegarder, comme pour fermer les extrémités
d’une souche,
la sagesse de tout ce qui existe,
diriger et exécuter
dans le courant des eaux
en raison de l’effet de courants contrastés,
Ses projets
plus intemporel
ils se révèlent
à l’être humain, comment accrocher l’ancre
au fond de son âme,
la raison pour laquelle les choses
ils sont tels qu’ils semblent et décrivent l’avenir
et la vision du plan complet
de tout ce qui a été créé.
Il n’y avait aucune référence à Lui
dans l’un des livres ancestraux
pas même quand la mer était dense et orageuse
parce qu’apparemment c’était pratique,
aux intérêts
de l’éternité
et au Dieu éternel.
SON NOM ÉCRIT LES DITHYRAMBES DE L’ÉPOQUE
Il n’y a pas de consensus
sur son origine
ni son rôle
dans la hiérarchie du Ciel
quand les étoiles parlaient
(sur le fanion au-dessus du haut
de son mât
rien n’indiquait la direction du vent
ni le passage de l’eulalie);
mais dans le Registre Majeur
qui résume toutes les époques
son nom, puisqu’il était amarré parmi les guara,
il a commencé à écrire dans son contexte
les alphabets des temps les plus reculés,
robe en filigrane et rosace,
des vagues intrépides de la mer,
toupie Rio Bravo
et aussi un ouragan
et Calandrie.
DREI GEDICHTE AUS DEM NEUEN GEDICHT „AUF DER SCHWELLE DER SPIEGEL“ VON CARLOS GARRIDO CHALÉN
Übersetzung Lidia Popa
WENN DIE LUFT DEN DUFT DER NACHT HAT
In seinem Allerheiligsten Regnum,
von dem mächtige Strahlen ausgehen,
Gott
des Weisesten, der sich vom Baum nimmt und zum Baum geht,
Um sie von seinem Schiff fernzuhalten,
es gab ihm die Gelegenheit, täglich die Morgendämmerung zu parfümieren
mit reinen Balsamen.
Erledigt,
wenn das Metazentrum bestehen bleibt
unter dem Luxus der Schwerkraft,
parfümieren die Nachtluft
mit Aloe und Myrrhe,
das die Engel gewählt haben
unterstützt von Schmetterlingen,
in allen Gärten
und duftende Aromen von Amaranth,
Koriander
und Zimt
die ihre Reisen begleiteten.
Mit Michele,
der Erzengel der Macht
und die Bitte,
Wer befiehlt den Blitz?
und regiert das Feuer,
es wird dem Großen gewährt
der mit dem Vorsegel
das in offenen Kursen nicht den vollen Mast erreichte,
Sehen
wie Millionen von Geistern
Sie sammelten sich
wie ein Blitz,
auf Gott hören
und die Sterne sangen
die Melodien der Morgendämmerung
auf unglaublichen Bildschirmen
des Himmels und der Libellen.
In vollem Halleluja seine Tenorstimme
von dem Berg,
wie eine Tasche, die an der vertikalen Kante angenäht ist
einer Fahne,
er verehrte den Allgegenwärtigen
Zeichnen im Nebel
und ins Nichts.
FILIGRANES KLEID UND RAKETE
Unter den dreizehn Strahlen
Auf der Spur von Stern zu Stern,
und die Summe
von den drei Millionen sechshunderttausend
gestaltete Welten,
die größte Eminenz im Arcana
er salbte ihn,
inmitten des Saluts, den die Schiffe machen
die Banner der Herrlichkeit hissen,
als der Erzengel seines Vertrauens
und befahl, zu sparen, als würde man die Enden schließen
eines Baumstumpfes,
die Weisheit von allem, was existiert,
leiten und ausführen
im Rauschen des Wassers
aufgrund der Wirkung gegensätzlicher Strömungen,
Seine Pläne
zeitloser
sie sind aufschlussreich
dem Menschen, wie man den Anker einhakt
tief in seiner Seele,
der Grund, warum Dinge
Sie sind, wie sie scheinen, und beschreiben die Zukunft
und die Vision des Gesamtplans
von allem, was geschaffen wurde.
Es gab keine Hinweise auf ihn
in einem der Ahnenbücher
Auch nicht, wenn das Meer dicht und stürmisch war
weil es anscheinend praktisch war,
zu Interessen
der Ewigkeit
und zum ewigen Gott.
SEIN NAME SCHREIBT DIE DITHYRAMBEN DER ZEIT
Es besteht kein Konsens
über seinen Ursprung
noch seine Rolle
in der Hierarchie des Himmels
als die Sterne sprachen
(auf dem Wimpel oben
von seinem Mast
Nichts deutete auf die Richtung des Windes hin
noch die Passage der Eulalia);
aber im Major-Register
das alle Epochen zusammenfasst
sein Name, da er unter den Guara angedockt war,
er begann im Kontext zu schreiben
die Alphabete längst vergangener Zeiten,
Kleid aus Filigran und Rosette,
Von den furchtlosen Wellen des Meeres,
Rio Bravo Kreisel
und auch ein Hurrikan
und Calandria.
TRÊS POEMAS DO NOVO POEMA «NO LIMIAR DOS ESPELHOS», DE CARLOS GARRIDO CHALÉN
Tradução Lidia Popa
QUANDO O AR TEM A FRAGRÂNCIA DA NOITE
Em seu santuário regnum,
de onde emanam raios poderosos,
Deus
do mais sábio que se desce da árvore e vai para a lança,
Para mantê-la longe de seu navio,
deu-lhe a oportunidade de perfumar diariamente o amanhecer
com bálsamos puros.
Feito,
quando o metacentro permanece
sob o luxo da gravidade,
perfumar o ar da noite
com aloés e mirra,
que os anjos escolheram
ajudado por borboletas,
em todos os jardins
e aromas perfumados de amaranto,
coentro
e canela
que acompanharam suas viagens.
Com Michele,
o Arcanjo do Poder
e o pedido,
quem comanda o raio
e governa o fogo,
é concedido ao Grande
aquele com sua vela de proa
que não atingiu o mastro máximo em percursos abertos,
vendo
como milhões de espíritos
Eles se reuniram
como um relâmpago,
ouvir a Deus
e as estrelas cantaram
as melodias do amanhecer
em telas incríveis
do céu e libélulas.
Em pleno aleluia sua voz de tenor
da montanha,
como uma bolsa costurada na borda vertical
de uma bandeira,
ele adorou o Onipresente
fazendo desenhos no nevoeiro
e no nada.
VESTIDO DE FILIGRANA E FOGUETE
Sob os treze raios
traçando de estrela em estrela,
e a soma
dos três milhões e seiscentos mil
mundos projetados,
a Maior Eminência nos Arcanos
ele o ungiu,
em meio à saudação que os navios fazem
levantando as bandeiras da Glória,
como o Arcanjo de Sua Confiança
e mandou guardar, como se fechasse as pontas
de um toco,
a sabedoria de tudo o que existe,
dirigir e executar
na correria das águas
devido ao efeito de correntes contrastantes,
Seus planos
mais atemporal
eles estão revelando
ao ser humano, como enganchar a âncora
no fundo de sua alma,
a razão pela qual as coisas
eles são o que parecem e descrevem o futuro
e a visão do plano completo
de tudo o que foi criado.
Não houve referências a Ele
em qualquer um dos Livros Ancestrais
nem quando o mar estava denso e tempestuoso
porque aparentemente era conveniente,
para interesses
da Eternidade
e ao Deus Eterno.
SEU NOME ESCREVE OS DITIRAMBOS DA ÉPOCA
Não há consenso
sobre sua origem
nem seu papel
na hierarquia do Céu
quando as estrelas falaram
(na flâmula acima do topo
do seu mastro
nada indicava a direção do vento
nem a passagem da eulália);
mas no registro principal
que resume todas as épocas
seu nome, já que estava atracado entre os guarás,
ele começou a escrever no contexto
os alfabetos dos tempos mais remotos,
vestido em filigrana e roseta,
das ondas destemidas do mar,
Pião Rio Bravo
e também um furacão
e Calandria.
(*) Carlos Garrido Chalén es poeta, narrador y abogado. Presidente fundador de la Unión Hispanomundial de Escritores (UHE). Lidia Popa es una escritora, artrista y traductora rumana. Ver aquí: https://web.facebook.com/lidia.popa.723530
